Aripi fără vise

Îngheață somnul
când îi lipsesc pleoapele
sa îl acopere.
Și aripile plâng
când le lipsește cerul
să le mangâie.

Continuă lectura

Anunțuri

Singura artă ce se poate vedea doar cu ochii închiși

Viața, ce este viața? Cine înțelege cum și pentru ce trăim? Poate pentru a o înțelege trebuie s-o privești într-un anumit fel, poate dintr-un unghi special de la vreo distanță precisă; ca pe un întreg, dezgolită de prejudecăți, clară și rotundă, deci întreagă…

Cine înțelege arta din momentele când e chinuită prin te miri ce cotloane de atelier, când e doar o ciornă, o schiță, un amalgam de forme fără sens? Arta este înțeleasă și strălucește abia în momentul când procesul de creare a luat sfârșit în totalitate.

Așadar, viața strălucește doar în pumnul nostru, abia atunci, după ultima clipă de creație. Asta ne face pe toți artiști, deoarece cu toții împletim ani și sentimente în creații care nu știm cum vor arăta decât după ce închidem ochii. Cu toții folosim aceleași ustensile, același foc, același curaj, aceleași lacrimi, doar că o facem în momente și în proporții diferite. Iubim natura în timp ce construim zgârie-nori, salvăm insecte în timp ce ucidem copii, visăm la nemurire dar nu știm să trăim nici măcar o zi … și în cel mai puțin așteptate momente suntem zdrobiți de rocade teribile care ne fac să uităm cine suntem.
Continuă lectura